Noţiuni introductive despre peisaj. Analiza peisajului din Judeţul Bistriţa-Năsăud

Noţiuni introductive despre peisaj

Termenul de peisaj provine din limba franceză, ,,paysage”, acesta a fost studiat mai intâi în cadrul domeniului artistic(pictura peisajului), fiind utilizat termenul de ,,peisagism”(în secolul al XV-lea).

Noţiunea de peisaj ştiinţific a fost abordat pentru prima dată de către naturalişti. Unul dintre cei care a studiat peisajul la nivel ştiinţific a fost Al.Von Humboldt, care a clasificat peisajele în trei direcţii: morfologică, holistică şi cauzală.
În anul 1982 în cadrul Simpozionului Internaţional ,,Paysage et système”, peisajul a fost abordat într-o manieră interdisciplinară unde au fost propuse tehnici de analiză şi evaluare peisagistică, la care au participat cercetători din domenii diferite: geografie, ecologie, agronomie, urbanism, planificare şi silvicultură. Astfel, peisajul este obiect de studiu pentru disciplinele: ecologia peisajului(geoecologia), arhitectura peisajului şi geografia peisajului. Aceasta din urmă are ca obiect de studiu peisajul geografic, mai exact modul în care omul interacţionează cu mediul său de viaţă.

Noţiunea de peisaj geografic a apărut în secolul al XX-lea, iniţiatorii peisajului geografic fiind Otto Schluter în anul 1906 şi Siegfried Passarge în 1919.

Există multe definiţii cu privire la peisaj, o definiţie a peisajului este că ,,peisajul geografic constituie o resursă naturală/antropică, care poate fi şi trebuie să fie valorificată”( Drăguţ Lucian, 2000). O altă definiţie a peisajului este  că  ,, peisajul geografic este partea distinctă a mediului geografic, caracterizată de componente bine evidenţiate prin caracterul lor vizibil şi omogen”(M.Ielenicz, G.Erdeli, I.Marin, 2001).

În geografie, termenul de peisaj ,,este chemat să analizeze structura ansamblului ecosistemelor prin opoziţie la funcţionarea lor.”(Dincă Iulian, 2005).

Analiza peisajului din Judeţul Bistriţa-Năsăud

Judeţul Bistriţa-Năsăud se remarcă printr-o mare diversitate a peisajului, cuprinde pe o suprafaţă relativ restrânsă numeroase frumuseţi peisagistice dispuse într-un vast amfiteatru, format de cele două trepte majore de relief: munţii şi dealurile.

Organizarea şi dispunerea aşezărilor, modul de exploatare a teritoriului, prezenţa cetăţilor, castelelor şi bisericilor, gospodăriilor ţărăneşti şi caselor orăşeneşti, atelierele şi instalaţiile meşteşugăreşti, reprezintă documente ale unui trecut care dau regiunii o expresivitate distinctă şi surprinzător de variată, determinată de compoziţia etnică şi statutul social a unei sau alteia dintre zonele care o alcătuiesc.

Peisajul judeţului Bistriţa-Năsăud  este predominant muntos(Munţii Ţibleş, Rodna, Bârgău şi Călimani). Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea judeţului. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bârgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier. Pădurile ocupă o suprafaţă însemnată oferind posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), ciuperci.

Peisaj montan în judeţul Bistriţa-Năsăud

De asemenea mai întâlnim şi un peisaj de dealuri şi podiş (Dealurile Bistritei, Piemontul Calimanilor, partea de nord a Podisului Transilvaniei şi cea de nord-vest a Podişului Someşan), în cadrul cărora se individualizeaz câteva depresiuni de tip subcarpatic (Bistrita, Dumitra, Sieu, Budac etc.).

Pădure modificată prin defrişări masive

Tipurile de peisaje întâlnite pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud s-au modificat în ultimii ani. Peisajul montan s-a modificat datorită intervenţiei umane iar dezvoltările rapide prin noi construcţii îl pot de asemenea transforma. De asemenea, lipsa conştientizării valorilor culturii locale duce la ignorarea lor de către administraţia locală, acestea reprezentând potenţial real pentru dezvoltarea unui teritoriu ale cărui resurse materiale sunt supraexploatate (pădure).

Peisajul montan a fost modificat şi prin defrişările masive, judeţul fiind pe locul 21 în topul judeţelor cu defrişări din ţară.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă de convergenţă geografică, ce beneficiază de importante resurse atractive în cadrul cărora se pot practica diverse activităţi . Ariile protejate din judeţ sunt percepute de către majoritatea participanţilor la activităţile turistice, ca zone pentru relaxare, datorită peisajului pe care îl oferă.